duminică, 19 aprilie 2009

Saptamana Patimilor...a luat sfarsit

Ce BINEEEEEE...

chiar a fost o saptamana a patimilor aspra pentru mine.

a inceput perfect, de luni,13, cand ma trezesc ( ceva mai greu, pentru ca acu 5-6 ore ma aflam in Janis sarbatorind finalul CNSP)... realizez ca am lasat spirtul si cuvantul prea liber in noaptea precedenta- asta printr-o verficare a ce SMS am trimis...of, of, no comment.

ma dezmeticesc.
ca sa mai primesc o palma- e vorba de cea mai frumoasa scrisoare de dragoste ever. Fara lauda, pentru ca nu as avea de ce, am primit cateva scrisorele la viata mea, insa aceasta e cu totul si cu totul deosebita...mi se spune ca sunte degeaba si ca fac un rau celor din jur prin faptul ca ma ambalez zilnic sa duc la final cu bine ce mi-am propus cu ASPRul. Si toate acestea din partea unei persoane care nu m-a cunoscut si , mai mult ca sigur, nici nu va / voi avea ocazia.

inchide insa ochii. nu e diplomatic sa mergi sa ii scoti dintii si sa ii explici ca e un ignorant. nici nu ar intelege. si , din nou, "nu da bine" la imaginea de "pitzipoanca din SATUL Oradea" pe care mi-o creease.

acum, deschide ochii! se agita cam tare spiritele in cuibusorul in are investesti de ceva vreme. acea echipa careia ai dat atatea si care te-a rasplatit cu varf si-ndesat, cu prieteni, experiente si lipsa de timp liber ( ceea ce e adesea bine ). potoleste-i. linisteste-i. spune-le ca nu conteaza rautatile, chiar daca in tine arde mai tare focul.

saptamana a trecut , cu greu, cu 4 ore de somn per noapte, cu nervi si teama, cu "-n sus si-n jos" si "poti mai bine". dar a trecut chiar bine... nu pentru ca a trecut, ci pentru ca , din nou, lucrurile nu s-au petrecut intamplator.

ce imi zumzaia prin cap...



...

si e adevarat(?)...protect me from what I want... stiti cum e vorba ... " be careful what you wish for, it might come true".

sa ezitam de acum incolo inainte sa zicem " Doamne da, Doamne ajuta".

Chiar o vrei?
Chiar merita?
Oare ce pierzi, in schimbul a ce primesti?

da, asta am invatat eu una, ca intr-adevar e boala specifica anilor nostrii. sa ne dorim multe, multe , intrebandu-ne apoi doar daca le putem duce. si daca ne aduc fericirea, sau doar ne hranesc egoul.

pana una alta, I'm back- sunt acasa , e Paste, si , da, pacea si linistea au patruns si in sufletul meu.

Sarbatori Fericite and try not to think too much, nu acum - ciocniti si voi un ou si inchinati un pahar!

Un comentariu:

manuelutza spunea...

Hristos a Inviat! :*