duminică, 31 ianuarie 2010

in sesiune...

... in sesiune...

timpul trece repede - zile trec, zile vin... e dimineata- la ora 11:000 - uite deja e seara, dar nu e problema - noaptea se invata mai bine (da, sigur)

timpul trece greu - " bun, acu doua ore citesc totul despre (X subiect)"... dupa 25 minute... "uh, cred ca ar fi cazul sa vad ce mai posteaza lumea pe facebook/ sa vad cat e scorul"

dieta devine brusc importanta : " vai, nu mai am legume. ma duc pana la magazin sa iau un ardei. nu pot manca doar carne..." / " nu e bine sa mananc toata ziua pate- ma pun sa gatesc ceva sanatos si gustos" ( mda, sigur, pateul nu mai e bun)

berea ... se transforma in cafea sau ceai
negru/ verde in caz bun

cei patru pereti din camera/ sala de lectura iti devin camarazi de nadejde ... nu degeaba ii contemplam toata ziua (hmmmmmm... nici nu am vazut ce paianjeni si-au facut panze pe la coluturile camerei...ar trebui sa curat pe aici. cartea mai poate astepta - doar nu vreau sa ma manance animalele alea- am vazut eu Arahnofobia si nu e de joaca cu asa ceva)

si ... bineinteles ... am neglijat blogul. vai, fanii mei vor fi dezamagiti! gata, pana aici! in sesiune imi permit sa scriu zilnic un post!

Oricum, sunt foarte mandra de voi si cu atat mai invidioasa pe sporul vostru! Stiu ca sunteti cei mai dedicati studiului fortat a la sesiune ... de altfel, nici nu aveti timp sa cititi aceasta postare fara noima...

Bafta, in continuare!

PS: anyone in for a beer? :D
+ un one of my favorites Tales of Mere Existence episode pentru inspiratie :)

marți, 26 ianuarie 2010

Avatar...bineinteles!


Da, stiu.

Ai vazut Avatar.


We all did.


Fara prea mari comentarii la film- poveste clasica, efecte speciale ce merita vazute 3D- voiam doar sa va arat care ar fi Avatarul meu :D


Chiar sunt buzele mele si incisivii strambi. Iei! - se pare ca astea ar fi caracteristicile relevante transpuse intr-o alta eu, dintr-o alta lume...

... ok, cred ca incep sa o iau pe ulei.

back to work.

NB: sunt la biblioteca, si, ar fi loc sa invat. Dar cred ca stim cu totii cum e cu procrastinarea.

luni, 25 ianuarie 2010

Va rog, nu dati cu VIOLET in noi!

In ultima vreme, spre fascinatia unora si groaza altora, media ne intoxica cu elemente care par ca au ajuns pe culmile prostiei.

Ok, promovati prostia, incultura, nonvalorile, femeia ca pres siliconat al bosorogilor cu bani, culoarea parului ca si predictor al inteligentei etc etc etc.

Stiu...e bine in acest mod- va vindeti fara prea mare bataie de cap. Aveti adepti fideli, slinosi si lipiciosi de la tot jegul (inclusiv spiritual) acumulat, lipiti de LCD-ul chestiei aleia care trebuia sa vina in sustinerea omului, nu in injosirea lui.

DAR...

pana CAND?

pana UNDE?

Chiar e atat de greu de vazut ca trecem printr-o perioada foarte dificila?...cureaua va strange cu asprime burtile mult umflate a unor oameni care s-au imbogatit miseleste peste noapte, regresia demografica va pune mare presiune asura tinerilor si multe altele.
Situatia nu e deci roz.

Pentru aceasta cred ca e datoria noastra sa ne trezim si ridicam din toata mizeria lasata in urma noastra in perioada cand "era bine" si sa luam lucrurile ceva mai in serios, cu mai multa responsabilitate si maturitate.

Nu (nu nu nu!)sa ne consumam timpul si resursele pe pseudo-probleme de tip "flacara violet" si toate gunoaiele puiate de niste minti perverse!!!

Haideti sa nu ne batem joc de ce am reusit a face bun pana acum prin a ne intoarce la o gandire de acum mii de ani!

Oricine are dreptul la opinie si e liber sa gandeasca ce si cum vrea.

Dar NU, nu si cei pe care "i-am ales" (sau care ne-au ales) sa manuiasca cu pricepere si responsabilitate tara! Stiu, inteleg ca vreti sa fiti modele pentru acea (mare, din pacate) parte a populatiei consumatoare de gunoi, posesoare a unei minti slabe si mult prea vulnerabila la kitch-urile pe care le lansati nemilos... dar uitati ca exista si acea mana (din pacate, din pacate din nou!) de oameni inzestrati cu gandire critica si indreptati spre a face lucruri productive pentru sine si cei din jur, nu sa intoxice minti pierdute! (care mai apoi merg la vot si aleg destinul tarii in functie de astre si comete :) )

Mai jos, o opinie avizata, nu a unui supraom sau semizeu, cu a unei persoane cu expertiza in domeniul psihologiei - NB: psihologiei stiintifice, nu psihologiei de ghena pe care o promovati si consumati zilnic prin media!

Psihologul Daniel David este profesor universitar la Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca şi la Mount Sinai School of Medicine, în New York. Este preşedintele Consiliului Cercetării Ştiinţifice din UBB, Vice-preşedintele Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior şi reprezentat naţional în “European Science Foundation” (Social Sciences Standing Committee).

David explică, pe scurt, cam cum funcţionează „puterile parapsihice” şi asupra cui pot ele avea influenţă, pledând pentru o „minima rationalia”.

La noi, consideră Daniel David, aceste paradigme „parapsihice” marginale sunt îmbrăţişate de ”oameni cu minţi slabe sau de şarlatani cu tupeu”, care profită de prostia şi “culturală minimalistă” a altora. Şi face apel la respect faţă de jerfta celor care, de-a lungul vremii, au murit pe rug din cauza opţiunii pentru ştiinţă.

Scrisoare către babilonieni

Am înţeles că la ultimele voastre alegeri prezidenţiale au participat şi vechii Zei. Echipa domnului Băsescu a fost protejată de Zeus şi fraţii săi (Hades şi Poseidon), având ca armă “Flacăra Violetă”, iar echipa domnului Geoană a fost protejată de Prometeu şi Titanii săi, având ca armă “Focul Roşu”. Din câte am auzit, în cele din urmă a câştigat Zeus cu “Flacăra Violetă”. Din atitudinile recente ale politicienilor voştri înţeleg, aşadar, că practicile sumero-babiloniene, fondate de fapt de voi (ex. astrologie, horoscop, energii mistice etc.), sunt încă paradigmele dominante. Nu vă judec, căci accept diversitatea. Aş dori însă, în contextul cercetărilor trans-culturale în care suntem parteneri, să vă prezint şi o altă cale, pe care o veţi găsi poate interesantă sau, în cel mai rău caz, ciudată.

Noi înţelegem azi lumea în felul următor: în evoluţia ei, omenirea a trecut prin paradigme explicative diferite. Zeus, Poseidon, Hades, alături de rudele şi colegii lor, guvernau această lume (inclusiv la noi) în urmă cu câteva mii de ani. Fizica nu exista, dar exista astrologia. Nici chimia nu se întrevedea, dar era prezentă alchimia. Biologia şi medicina erau reprezentate de abordări în termeni de „spirite vitale”, „energii vindecătoare”, şi de „umori” colorate diferit. Evoluţia la noi înseamnă, de fapt, schimbare de paradigme, deşi, e drept, nu orice schimbare duce imediat la creştere. În cursul acestei dezvoltări au existat şi momente de involuţie locală, deşi în ecuaţia generală ele nu au schimbat sensul mişcării, care a rămas ascendentă. În această evoluţie astronomia a înlocuit astrologia şi mecanismele ei mistico-energeticei, chimia modernă a înlocuit alchimia, medicina şi biologia (ex. celulară, evoluţionistă) au înlocuit abordările tămăduitoare naive şi/sau de simţ comun.

În mod asemănător, psihologia ştiinţifică s-a separat de psihologia de simţ comun (a unei vecine atotştiutoare cu experienţă bogată de viaţă) şi de abordările „para” (ex. „parapsihologice”, „para-psihotronice”). Aceaste mutaţii înseamnă, printre altele, dobândirea de importanţă şi influenţă socială, pe un fond de raţionalitate. Evident, vechile paradigme nu au murit fără luptă, şi, odată învinse, nu au dispărut. Ele există, periferic, în orice societate, deoarece în orice societate există prostie şi şarlatanie. Că astfel de paradigme sunt asimilate de diverse „vedete” media, este treaba lor; ne pot distra şi/sau le putem ignora.
Dar când aceste atitudini sunt promovate în cercul politic şi al Statului, adică printre cei care ne guvernează şi influenţează cercetarea ştiinţifică, de care depinde nivelul nostru de trai, noi avem o poziţie clară şi fermă, deoarece astfel de abordări ameninţă chiar evoluţia civilizaţiei noastre. Libertatea de expresie este de apreciat şi trebuie promovată. Asta nu înseamnă însă că nu luăm atitudine, tot în numele libertăţii de expresie, atunci când lucrurile par să scape de sub control, intrând în domeniul ridicolului şi chiar al riscului pentru civilizaţie.

După cum spuneam mai sus, în societate există în orice moment, alături de mijloacele serioase (preocupate de validitatea logică şi/sau experimentală a cunoştinţelor generate) de cunoaştere a realităţii – ştiinţă, religie, filosofie – şi mijloace non-ştiinţifice, reprezentate de vraci, astrologi, vrăjitori etc. La noi, mijloacele non-ştiinţifice sunt însă ţinute la un nivel rezidual, marginal, noi, şi cei care ne conduc, nebătându-ne joc de jerfta celor care, de-a lungul vremii, au murit pe rug din cauza opţiunii pentru ştiinţă. Faptul că unii dintre cetăţeni noştri mai cred în aceste abordări non-ştiinţifice are două cauze majore.

Prima cauză, se referă la criza socială şi culturală prin care trec, care are ca fundament criza valorilor şi autorităţii profesionale; cel mai bun exemplu este faptul că fiecare dintre aceşti indivizi, indiferent de coeficientul de inteligenţă şi de nivelul de pregătire, poate deveni un “google-based expert”, pricepându-se la orice, de la vaccinuri la natura universului, scriind cărţi în edituri obscure şi/sau în colecţii de buzunar (una pentru el, una pentru părinţi şi una pentru massmedia); “Google” este un fel de cale către “Oracol din Delfi”, poate mai cunoscut de voi.

A doua cauză este legată de vulnerabilităţile minţii umane; ea are nevoie de predictibilitate, pe care o poate dobândi prin crearea de sensuri şi semnificaţii, nu neapărat prin adevăr. Tot ce este adevărat are şi sens şi semnificaţie, dar reciproca nu este valabilă. Convingerea că Pământul este plat a dat sens şi semnificaţie oamenilor timp de sute de ani; în mod asemănător, Zeus a fost organizator de sensuri şi semnificaţii pentru vechii greci, deşi puţină lume îl consideră mai mult decât un simplu nume care denotă un personaj mitologic. Cu cât situaţiile sunt mai complexe cu atât predictibilitatea este mai greu de obţinut prin mijloace raţionale; ştiinţa se dezvoltă în timp, şi nu are punctual răspunsuri pentru orice întrebare care apare; o minte raţională trebuie să aibă răbdare şi să tolereze incertitudinea, până se găseşte un răspuns valid. În acest context nu mă miră faptul că astfel de abordări non-ştiinţifice, dar care oferă sens şi semnificaţie, apar în situaţii complexe (ex. alegeri, acţiuni ale serviciilor secrete etc.), în care nu se poate face uşor predicţie, dar avem obligatoriu nevoie de ea!

Aşadar, cei cu mintea mai slabă şi cu o cultură de “tip minimalist”, care nu pot tolera incertitudinea, vor fi influenţaţi de orice, de la “Flacăra Violetă” şi“Energiile Mistice” la “Zeii Olimpieni”; au o minte foarte deschisă şi netedă, adică fără filtre cognitive prealabile. Pe baza cercetărilor ştiinţifice noi ştim însă de ce îi influenţează aceste fenomene “para” şi ştim să răspundem clar la întrebarea: “ne pot influenţa energiile parapsihologice, de diverse tipuri şi culori (sic!)?” Dacă suntem sugestibili, nu avem o minte robustă ştiinţific şi dacă ne aşteptăm să ne influenţeze, da, ne vor influenţa. Este efectul placebo determinat de expectanţele (aşteptările) pe care le avem. Este ca şi în medicină: dacă te aştepţi ca o injecţie să doară, va durea; dacă te aştepţi să nu doară, va durea mai puţin! Totul este însă în mintea noastră, nu în afara ei. Aşadar, ridicolul şi prostia sunt indicatori ai minţii noastre, nu ai mediului în care trăim sau ai lucrurilor pe care le întâlnim.


PS: La noi, aceste paradigme „parapsihice” marginale sunt îmbrăţişate azi de oameni cu minţi slabe sau de şarlatani cu tupeu, care profită de prostia şi “culturală minimalistă” a altora. Bănuiesc că la voi cauzele sunt altele, şi anume, o serie de opţiuni culturale alternative, dincolo de limitările rigide şi mărginite ale ştiinţei (sic!). Aştept cu interes un răspuns, care sper că va ajunge în zece luni, dacă îl trimiteţi cu caii cei mai rapizi; nu cred că astrologia, energiile alternative şi zeităţile pe care le aveţi v-au ajutat încă să aveţi email, fără ca asta să-i facă, desigur, mai puţin relevanţi. Ştiu că l-aţi putea trimite energetic, printr-un “atac energetic” rapid, dar din păcate eu nu am nici capacitatea nici disponibilitatea de a-l recepta.


sursa:Realitatea

luni, 4 ianuarie 2010

fac ochi pentru 2010

La Multi Ani, tuturor,

Pe langa vesnicele urari de un an mai bun, plin de sanatate, iubire si toate chestiile pufoase, va doresc sa incepeti acest an in forta. Asa cum mi-ar placea sa-l incep si eu... insa pe moment am probleme cu trezitul de dimineata ... cu apucatul de lucru ... in general cu respectarea ritmului circadian cat de cat normal.

Va fac galerie pentru rabdare si spor in parcurgerea sutelor/ miilor de pagini care ne asteapta cu ocazia sesiunii/ sesiunilor ce ne bat la usa.

Revin ... deocamdata mi-e lene sa scriu ca lumea un post :)